SRP.RO

Societatea Romana de Pneumologie

logo

Pneumoauditorium

Biblioteca audio: "Noutati in pneumologie"

Cele mai noi stiri, comentarii si date din domeniul pneumologiei internaţionale

Calendar
Afilieri SRP
Facebook
Twitter PNEUMOLOGIA

Bronhoscopia flexibilă – ce trebuie să stiţi?

Bronhoscopia flexibilă este o procedură care permite medicului să examineze căile aeriene din plămâni. Poate fi o procedură cu scop diagnostic (pentru a afla mai multe despre o posibilă problemă) sau cu scop terapeutic (pentru a încerca tratamentul unei afecţiuni cunoscute)

Motive pentru a face o bronhoscopie:

  • Simptome pulmonare:
    • tuse care nu trece
    • tuşit cu sânge
    • raguseală
    • zgomote respiratorii anormale
    • senzaţia de lipsă de aer

    Căile aeriene vor fi vizualizate pentru a identifica anumite probleme sau pentru a recolta probe de ţesut (biopsii) în cautarea semnelor de infecţie sau de cancer.

  • Atelectazia - reprezintă blocarea unei căi aeriene care duce aerul într-o zona a plămânului, acea zonă (lob sau segment din plămân) scăzând în volum (aerul se elimină şi rămâne doar ţesutul pulmonar). Bronhoscopia permite identificarea unui blocaj în căile aeriene: dopuri de mucus, corp străin inhalat, tumoră. Dacă este posibil, blocajul poate fi înlaturat în cursul procedurii pentru a restabili circulaţia aerului. Fragmente de ţesut anormal (biopsii) pot fi recoltate pentru analize ulterioare. Uneori, medicul poate introduce „stent-uri” – dispozitive care menţin calea aeriană deschisă.
  • Radiografie anormala – prezenţa de „pete” pe plămân sau aspectul de pneumonie poate justifica realizarea unei bronhoscopii. în aceste situaţii, probe de ţesut anormal (biopsii) sau secreţii din zona de plămân afectată pot fi recoltate pentru analize de laborator (în cautarea semnelor de infecţie, cancer, inflamaţie).

Care sunt pregătirile necesare înainte de bronhoscopie?

Pentru a realiza bronhoscopia în sigurantă, sunt deseori necesare analize de sânge înainte de procedură. Acestea au rolul de a confirma că nu există probleme legate de coagularea sângelui. Sângerarea în cantitate redusă poate aparea în cazul în care sunt recoltate probe de ţesut, dar de regulă se opreşte fără tratament.

Dacă luaţi în prezent medicamente anticoagulante („care subţiază sângele”), medicul vă poate solicita să le întrerupeţi cu câteva zile înainte de data în care aveţi programarea pentru bronhoscopie. Medicamentele care trebuie uneori oprite pot include: Aspirina (Aspenter, Aspirin Cardio etc.), Clopidogrel (Plavix, Trombex), Acenocumarol (Sintrom, Trombostop), Dabigatran (Pradaxa).

Este necesar să menţionaţi eventuale alergii pe care le-aţi avut în trecut la medicamente.

Trebuie să nu mancaţi sau să beţi lichide cu 8 ore înainte de bronhoscopie.

Dacă aveţi proteze dentare, acestea trebuie scoase în timpul procedurii.

Cum se desfăşoară bronhoscopia?

In sala de bronhoscopie se va realiza monitorizarea parametrilor dumneavoastră vitali: frecvenţa şi activitatea cardiacă, oxigenarea sângelui, tensiunea arterială. Aceasta monitorizare nu se face prin manevre invazive, nu doare. De asemenea, vi se administrează oxigen suplimentar.

Sedare şi anestezie – Bronhoscopia se realizează într-o sală special amenajată pentru aceasta procedura, într-o sală de operaţie sau la nevoie în secţii de terapie intensivă. Preferinţele dumneavoastră în legatură cu sedarea trebuie discutate înainte de procedură, pentru a se putea realiza organizarea necesară. Sedarea în timpul bronhoscopiei se face de regulă prin administrarea de medicamente intravenos. Există posibilitatea să nu vă reamintiţi ceea ce s-a petrecut în timpul procedurii.

Toate persoanele care fac bronhoscopie primesc anestezie locală. Aceasta se face prin introducerea unui lichid anestezic în nas, în gat şi prin bronhoscop în căile aeriene în timpul procedurii. Această anestezie va amorţi zonele prin care va trece bronhoscopul şi are rolul de a preveni reflexul de tuse. Din nefericire, acest anestezic are uneori un gust neplăcut. Sedativele sunt de regulă administrate după realizarea anesteziei locale.

Bronhoscopul flexibil – este un instrument de forma unui tub subţire, care permite medicului să vadă în interiorul căilor aeriene. Instrumentul este dirijat prin miscări ale vârfului acestuia. Bronhoscopul are un canal prin care se pot recolta biopsii şi aspira secreţii din căile respiratorii.

Acesta se introduce fie prin nas, fie prin gură, în funcţie de particularităţile fiecărui pacient. Bronhoscopul va fi trecut încet printre corzile vocale către trahee şi bronşii pentru a le examina. în momentul în care se trece prin zona corzilor vocale puteţi avea senzaţia de tuse. Dacă este necesar, se va administra mai mult anestezic. Bronhoscopul ocupă doar 10-15% din grosimea traheei, deci mereu va exista suficient spaţiu pentru circulaţia aerului şi oxigenarea organismului.

In timpul procedurii, deoarece bronhoscopul se afla între corzile vocale, nu veţi putea vorbi. De asemenea, puteţi avea senzaţia că nu simţiţi aerul cum intră şi iese din plămâni. Este important să nu vă speriaţi, deoarece această senzaţie va dispărea după terminarea procedurii. Monitorizarea parametrilor vitali se face în permanenţă (oxigenare, frecventa cardiacă) pentru a depista eventuale probleme. Nu uitaţi că vi se administrează mereu oxigen suplimentar printr-un tub la nivelul nasului sau mască.

Dacă sunteţi conştient, veţi putea auzi explicaţiile medicului pe măsura ce examinează progresiv căile respiratorii. Prin canalul de lucru al bronhoscopului vor fi introduse şi se vor aspira lichide, sau se vor lua biopsii utilizând diverse instrumente. Aceste manevre nu provoacă durere. Medicul vă poate solicita să vă ţineţi respiraţia în anumite momente ale procedurii. De asemenea, vă poate pune anumite întrebări (dacă simţiţi durere). Nu uitaţi că nu puteţi vorbi în timpul examinării, însa puteţi de exemplu să mişcaţi mana pentru a raspunde. în general, asistenţii din sală de bronhoscopie vă vor propune o metodă simplă pentru a comunica.

Este important să evitaţi să tuşiţi sau să faceţi miscări bruşte, deoarece acestea vă pot mări gradul de disconfort şi îngreunează examinarea.

Complicaţii posibile

Bronhoscopia este o procedură foarte sigură, complicaţiile (problemele) fiind rare şi de regulă fară consecinţe grave. în general, complicaţiile apar în aproximativ 1% dintre cazuri. Acestea pot include:

  • Sângerare. Sângerările sunt de regulă minore şi se opresc fară tratament, sau prin manevre simple în timpul procedurii (de exemplu introducere de lichide reci prin bronhoscop). Sângerarea este mai frecventă în situaţiile în care se recoltează biopsii.
  • Febra şi infecţii. Febra poate să apară după bronhoscopie dar nu este întotdeauna un semn de infecţie.
  • Probleme cardiace. Acestea pot aparea mai frecvent în cazul persoanelor care suferă de cardiopatie ischemică avansată sau au suferit un infarct de miocard cu mai puţin de 4-6 săptămâni înainte de efectuarea bronhoscopiei. în aceste situaţii se recomandă amânarea bronhoscopiei până cand se tratează eficient problemele cardiace.
  • Scăderea oxigenării. Nivelurile de oxigen pot scădea în timpul procedurii. Această scădere este de regulă de scurtă durată şi oxigenarea revine la normal fără tratament. Oxigen suplimentar poate fi administrat în anumite situaţii.
  • Pneumotorax. Acest termen defineşte situaţia în care apare o leziune la nivelul căilor respiratorii prin care aerul poate ieţi în spaţiul din jurul plămânului (în pleură). Unul dintre cei doi plămâni se „dezumfla” parţial, scăzându-i capacitatea. în majoritatea cazurilor este vorba despre o afectare minimă a plămînului care se rezolvă fără tratament. în cazurile mai grave este necesară introducerea unui mic tub în pleură pentru a scoate aerul.

Ce se intamplă după bronhoscopie?

După terminarea procedurii, veţi rămâne un timp monitorizat atent. Nu este permis să mâncaţi sau să beţi lichide câteva ore, până dispare efectul anestezicului local (deoarece există riscul să aspiraţi alimentele în trahee). Uneori, medicul vă recomandă să faceţi o radiografie pentru a exclude apariţia unui pneumotorax (situaţia în care apare o leziune la nivelul căilor respiratorii prin care aerul poate iesi în spaţiul din jurul plămânului – în pleură).

Dacă veţi reveni la domiciliu în aceeaşi zi, este important să nu conduceţi automobilul sau să efectuaţi activităţi periculoase. Este posibil ca reflexele dumneavostră să fie diminuate din cauza medicamentelor sedative. Se recomandă să veniţi la spital însotit de o rudă/prieten care vă poate transporta la domiciliu.

După bronhoscopie este posibil să simţiţi un disconfort la nivelul gâtului, răguseală, dureri musculare. Aceste lucruri sunt normale. Este posibil să faceţi febră (>38 grade Celsius) dar de regulă numai pentru aproximativ 24 ore. Dacă febra este mai mare, sau dacă persistă mai multe zile, luaţi legatura cu medicul.

Nu ezitaţi să solicitaţi ajutorul medical dacă aveţi dureri importante în piept, senzaţie importantă de lipsă de aer sau dacă tuşiţi şi expectoraţi o cantitate mare de sânge.

Rezultatele preliminare legate de aspectul căilor respiratorii (ce a văzut medicul) sunt disponibile imediat după procedură. Rezultatele analizelor de laborator şi examinării probelor de ţesut (biopsii) sunt disponibile în câteva zile (în funcţie de testele solicitate).

Acest material v-a oferit informaţii generale despre bronhoscopie. Pentru informaţii relevante în cazul dumneavoastră, discutaţi cu medicul.